Olda: 2 : 1
A nu mai putea trăi
: Személyese 2002-08-08 (16802 megjelenítések)
A ști că mori
: Személyese 2004-02-21 (12401 megjelenítések)
Aforisme
: Próza 2004-10-19 (19482 megjelenítések)
Aforisme(II)
: Próza 2009-08-19 (9390 megjelenítések)
Aforisme(III)
: Próza 2009-08-19 (8126 megjelenítések)
Aforisme(IV)
: Próza 2009-08-24 (8243 megjelenítések)
Aforisme(V)
: Próza 2009-08-24 (8601 megjelenítések)
Aforisme(VI)
: Próza 2009-08-31 (9027 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 1
: Személyese 2004-03-01 (13274 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 2
: Személyese 2004-03-01 (11069 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 3
: Személyese 2004-03-01 (11307 megjelenítések)
Aroganța rugăciunii
: fragment Személyese 2005-03-02 (13313 megjelenítések)
Bréviaire des vaincus II, extraits
: Vers 2015-06-10 (6212 megjelenítések)
Căderea în timp
: fragmente Próza 2004-10-09 (13929 megjelenítések)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (12749 megjelenítések)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (9864 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (9384 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2 Vers 2009-08-22 (9658 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: fragment Próza 2002-12-04 (11382 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Próza 2003-11-19 (15238 megjelenítések)
Cât de departe sunt toate!
: Személyese 2002-07-12 (9671 megjelenítések)
Des larmes et des saints, extraits
: Próza 2010-06-04 (8952 megjelenítések)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Próza 2014-11-06 (5334 megjelenítések)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Próza 2009-10-10 (8522 megjelenítések)
Din tot ce-i fugar..
: Esszé 2003-02-28 (11194 megjelenítések)
Du saint au cynique
: Próza 2010-06-03 (7735 megjelenítések)
D’amour amer…
: Próza 2010-06-03 (8853 megjelenítések)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Próza 2014-11-05 (5610 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane Esszé 2009-04-20 (9811 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri Vers 2009-04-21 (8451 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv Vers 2009-04-21 (9330 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului Esszé 2009-04-22 (9880 megjelenítések)
foloasele exilului
: fragment Próza 2004-09-27 (8725 megjelenítések)
gânduri
: Személyese 2002-06-24 (9661 megjelenítések)
Gânduri
: Személyese 2006-03-30 (11473 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș
: Személyese 2003-02-23 (8721 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș (2)
: Személyese 2003-02-23 (7737 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|
|
|
|
Önéletraj Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|